Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestmail

DARUL NEFERICIRII

„Orice lucru El îl face frumos la vremea lui; a pus în inima lor chiar și gândul veșniciei…”
Eclesiastul 3:11

Nu e nevoie de foarte multă înțelepciune ca să știi că omul năzuiește la ceva mult mai mult decât la pământ. Când vedem durere, suntem mâhniți. Când vedem foamete, ne întrebăm de ce. Crime fără rost. Lacrimi fără sfârșit. Pierderi inutile. De unde vin toate acestea? Care va fi sfârșitul tuturor acestor lucruri?

Oare viața se sfârșește prin moarte, și asta e tot?
Sfântul Augustin, în cartea sa Confesiunile, afirmă: „Mi-am dat seama că cel mai mare dezastru care se poate abate asupra noastră este să ne simțim pe pământ ca acasă. Câtă vreme ne simțim străini aici, nu putem uita care este adevărata noastră patrie.”

Nefericirea de pe pământ stârnește o sete după cer. Prin faptul că a pus în noi o profundă insatisfacție, Dumnezeu ne ține atenția îndreptată spre El. Singura tragedie, așadar, este să devenim satisfăcuți prea devreme. Să ne mulțumim cu viața de pe pământ. Să ne simțim confortabil într-o lume străină. Să ne înrudim cu babilonienii și să uităm de Ierusalim.

Noi nu suntem fericiți aici pentru că nu suntem acasă aici. Nu suntem fericiți aici pentru că adevărata fericire nu este menită pentru aici. Noi suntem doar niște „străini și călători” pe acest pământ (1 Petru 2:11).

Ia un pește și aruncă-l pe plajă? Vezi cum i se usucă branhiile și solzii? Este el fericit? Nu! Peștele nu va fi niciodată fericit pe plajă pentru simplu fapt că el nu a fost creat pentru plajă.

Nici tu nu vei putea fi fericit pe deplin pe pământ pentru simplu fapt că nu ai fost creat pentru pământ. O, cu siguranță că vei avea momentele tale de bucurie. Vei avea licăriri de lumină. Vei cunoaște momente sau chiar zile pline de pace. Dar acestea nu pot fi în niciun caz comparate cu fericirea care ne stă înainte.

Odihna de pe acest pământ este o odihnă falsă. Ferește-te de cei care te îndeamnă să-ți găsești fericirea aici, nu o vei găsi. Păzește-te de acei medici falși care îți promit că bucuria ta se află la o distanță de numai o dietă, o căsnicie, o slujbă sau un transfer. Profetul spune despre astfel de oameni că ei „Leagă în chip ușuratic rana fiicei poporului Meu, zicând: „Pace! Pace!” Și totuși nu este pace!” (Ieremia 6:14). Și nici nu va fi până ce nu vom ajunge acasă.

Subliniez încă o dată, avem și noi clipele noastre de fericire: mireasa de la brațul nostru, nou-născutul de la piept, raza de soare care ne încălzește. Dar chiar și aceste clipe nu sunt altceva decât niște petece de lumină ce străbat prin fereastra cerului.

„Lucruri, pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit, și la inima omului nu s-au suit, așa sunt lucrurile, pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc.” (1 Cor. 2:9) Ce verset uluitor! Cerul este dincolo de imaginația noastră. Orice ți-ai imagina tu este mult prea puțin. Visează la cer. Tânjește după cer.

Dar până atunci, fii realist. Diminuează-ți așteptările pe care le ai de la acest pământ. Acesta nu este cerul, așa că nici nu te aștepta să fie. Nu va exista niciodată o emisiune de știri fără știri negative. Nu va exista niciodată o biserică fără bârfă sau invidie. Nu va exista niciodată o mașină nouă, un nou-născut care să-ți poată aduce acea bucurie după care tânjește inima ta. Numai Dumnezeu poate. Și Dumnezeu ți-o va aduce! Ai răbdare!

Pastor Ioan Cocîrțeu