Darul de a fi păstor- învăţător
“…pe alţii, păstori şi învăţători…”
Deşii unii consideră slujba de păstor şi cea de învăţător ca fiind slujbe separate, în Efeseni 4: 11, acestea apar împreună. Repetiţia cuvântului “alţii” arată că doar patru slujbe sunt luate în considerare şi că păstorii sunt şi învăţători.
Trebuie precizat că pretutindeni în Noul Testament cuvântul “pastor” este tradus “păstor”. Acelaşi cuvânt grecesc este folosit când ni se spune că Domnul Isus este marele Păstor al oilor (Evrei 13: 20), Păstorul nostru cel bun (Ioan 10: 2, 11, 14, 16). Însuşi cuvântul păstor în ebraică înseamnă unul care hrăneşte. Aşadar, preocuparea principală a păstorilor este aceea de a- i învăţa pe credincioşi. Desigur, hrana bună este Cuvântul lui Dumnezeu, iar sarcina păstorului- învăţător este aceea de a- l explica şi de a- i ajuta pe oameni să- l înţeleagă, să- l asimileze şi să- l aplice.
Darul de a fi păstor- învăţător se manifestă practic prin capacitatea de a păstori, de a asigura hrană, de a se îngriji şi de a proteja poporul lui Dumnezeu. Păstorii sfătuiesc, călăuzesc şi hrănesc biserica. Ei au rolul de a oferi sfaturi înţelepte, de a îndrepta, de a încuraja şi de a mângâia sufletele credincioşilor.
A- i învăţa pe alţii este pur şi simplu o abilitate dată de Duhul Sfânt, pentru a zidi în vieţile credincioşilor înţelegerea Cuvântului lui Dumnezeu şi aplicarea Lui în gândirea şi comportamentul lor. Scopul învăţării este transformarea credinciosului spre a deveni asemenea Domnului Isus.
Trăim într- o lume în continuă schimbare, în care noile probleme, noile întrebări, noile circumstanţe au, cu siguranţă, nevoie de ajutorul unui învăţător care să atragă atenţia asupra principiilor Cuvântului lui Dumnezeu şi să arate cum se raportează acestea la trăirea noastră zilnică.
Darul de învăţător poate fi folosit într- o multitudine de contexte. Ceea ce este important pentru cel care are acest dar este să- l folosească oriunde şi oricând îl îndeamnă Dumnezeu.
Apostolul Pavel îi scria lui Timotei: “Şi ce ai auzit de la mine, în faţa multor martori, încredinţează la oameni de încredere, care să fie în stare să înveţe pe alţii” (2 Timotei 2: 2). Aceasta seamănă cu o formulă matematică pentru rezolvarea problemei răspândirii Evangheliei şi lărgirii Bisericii. Dacă fiecare credincios ar urma acest tipar, Biserica ar duce Evanghelia întregii lumi în decursul unei singure generaţii.
Pastor Ioan Cocîrţeu