FacebooktwitterredditpinterestmailFacebooktwitterredditpinterestmail

A NOUA PORUNCĂ
Grija pentru reputația semenilor
Exod 20: 16

Cea de-a noua poruncă din Lege, are a face cu controlul asupra limbii. Un lucru foarte important, dar extrem de dificil. Iacov ne spune că limba nu poate fi îmblânzită de nici un om (Iacov 3: 1-8). Cu toate acestea, apostolul Pavel ne amintește că putem totul prin Hristos care ne întărește (Filipeni 4: 13). Așadar, nu este nicio scuză pentru o limbă scăpată de sub control.

Foarte puțini oameni realizează puterea distructivă a limbii umane. Din cauza unei vorbiri defăimătoare, au fost distruse multe familii, au fost știrbite multe reputații și chiar nenumărate vieți au fost ruinate. Cu o mică bucată de mușchi așezată în gura noastră, putem binecuvânta sau blestema, vindeca sau răni, iubi sau calomnia-toate depind de cum o folosim. Dumnezeu spune să nu ne facem vinovați de minciună față de semenii noștri cauzându-le suferința. Reputația lor este în mâinile noastre.

REPUTAȚIA ESTE O POSESIUNE VALOROASĂ
Potrivit Cuvântului, „un nume bun” sau reputația este mai „valoroasă decât bogăția sau decât untdelemnul mirositor” (Prov. 22: 1, Eclesiastul 7: 1).

Reputația determină nivelul de respect pe care-l primești. Nimeni nu-și investește încrederea într-o persoană dezonorantă și dezamăgitoare. În schimb, acordăm respect acelor oameni despre care n-am auzit nici o remarcă negativă. Un astfel de om a fost Domnul Isus (Luca 2: 52). Trebuie să facem tot ce ne stă în putință să păstrăm numele bun. Atunci când l-am pierdut, odată cu el am pierdut și respectul. Se merită să luptăm pentru integritate și decență !

Reputația determină nivelul de răspuns pe care-l primești. Orice credincios vrea să fie respectat ca și credincios. Vrem să avem o mărturie care să fie respectată și să primească răspunsul așteptat. Există o lege nescrisă: Felul de răspuns pe care-l putem aștepta va fi întotdeauna determinat de felul de viață pe care alții îl văd în noi. Reputația este formată din ceea ce cred alții despre noi și caracterul pe care-l avem. Ea este rezultatul direct al caracterului nostru. Noi nu putem fi responsabili pentru ceea ce fac alții cu reputația noastră, dar trebuie să fim răspunzători pentru ceea ce facem noi cu reputația altora.

REPUTAȚIA POATE FI DISTRUSĂ PUBLIC
Lucrul acesta este extrem de serios. Când noi subminăm reputația altuia prin cuvintele pe care le spunem, ne facem vinovați de distrugerea credibilității acelei persoane în fața altora. Ne facem vinovați de a fi făcut un rău nespus de mare în ce privește viața și lucrarea cuiva prin cuvintele pe care le-am spus. Cuvintele unei mărturii false pot fi iertate, dar niciodată nu pot fi uitate de cei care le-au auzit.

Lucrul acesta este și cât se poate de trist. Bineînțeles, sunt mai multe moduri prin care oamenii se fac vinovați de folosirea limbii împotriva altora. Ne putem gândi la câteva:

-bârfa = comunicarea unor lucruri false și injurioase la adresa reputației unei persoane.
-minciuna = lucruri false prezentate deliberat ca fiind adevărate. Omul se face vinovat de minciună. 67% nu cred în adevărul absolut.
-criticismul = lucruri rostite despre acțiunile, căile și faptele cuiva în efortul de a răni reputația cuiva. Se spune că vulturii nu văd nimic decât numai ce se întâmplă în jurul morții. Nu văd florile, nu văd iarba, nu văd viața din jur. Ținta lor este orientată numai spre ce este moarte.
-flatarea = să spui ceva care să măgulească, dar pe care nu l-ai spune niciodată în absența respectivului. Flatarea este folosită adesea ca să obții ceva de la cineva. Ea este o minciună.
-exagerarea = să exagerezi lucrurile ca să pară mai bine.

Putem vorbi și despre un păcat în acest caz. Când săvârșim astfel de lucruri, ne facem vinovați înaintea lui Dumnezeu (Lev. 19: 16, 17; Prov. 12: 22).

REPUTAȚIA TREBUIE PROTEJATĂ VIGUROS
Se impune o datorie în dreptul fiecăruia, și anume să confruntăm clevetirea. Fii ferm împotriva clevetirii. Descurajeaz-o ! De fapt, cine defăimează pe alții în fața ta, te va defăima și pe tine în fața altora.

Mai mult, fă ceva ce sigur nu greșești. Spune-i Domnului cauza cuiva și gândește-te bine la următoarele întrebări: Este adevărat ce am auzit ? Va ajuta pe cineva ce știu ? Este motivator ce transmit mai departe ? Este necesar să știu ce se dorește a mi se spune ?

Iubiți-vă unii pe alții !

Pastor Ioan COCIRTEU