ISUS ȘI RUGĂCIUNEA
Rugăciunea pentru cei bolnavi

Trupul omenesc e ceva sfânt. Hristos Domnul a dorit ca el să fie păstrat sănătos, întreg și curat. El s-a rugat și a lucrat continuu în acest scop.

Una din cele mai puternice argumentări privitoare la sfințenia trupului omenesc se găsește în 1 Corinteni 6: 12-20. Cu acea profundă claritate și logică de neînfrânt, care l-a caracterizat pe marele apostol Pavel, ne sunt prezentate patru argumente în susținerea tezei că trupul omenesc este sacru. Trebuie să purtăm grijă de trup:
-fiindcă Dumnezeu îl va învia în ziua de apoi (v.18)
-fiindcă este un mădular al lui Hristos și mădularele lui Hristos nu trebuie să fie sortite stricăciunii (v.15)
-fiindcă este Templul Duhului Sfânt pe care l-am primit de la Dumnezeu (v.19)
-fiindcă și el este obiectul harului răscumpărător al lui Hristos fiind plătit cu un preț (v.20). De aceea trebuie să proslăvim pe Dumnezeu în trupul nostru, care este al Lui.

Vederile lumii necreștine cu privire la trup sunt de o extremă sau de alta, fie ascetismul, fie dezmățul. Păgânismul spune: ”…să mâncăm, să bem, să ne veselim, căci mâine poate murim !” Creștinismul însă spune: ”Aduceți trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă și plăcută Domnului”. Așadar, Diavolul și Hristos sunt într-un veșnic conflict pentru posedarea și controlul trupului omenesc: primul ca autor al păcatului, caută să-l distrugă; Domnul nostru ca autor al fericirii, caută să-l glorifice.

Unele din cele mai mari lucrări ale Domnului Isus au fost cele de vindecare. Și în zilele noastre, se observă că oriunde numele Său este cunoscut, medicina și serviciile medicale, ating cel mai înalt grad de eficacitate. Trebuie însă afirmat cu toată tăria că mai presus de orice știință medicală, atunci când priceperea și iscusința omenească și-au atins limitele, rămâne puterea divină care poate fi cerută prin rugăciune.

În Marcu 16: 18 găsim promisiunea dată ucenicilor, că bolnavii peste care își vor pune mâinile, se vor însănătoși. Acest lucru a fost făcut de mii de ori. Chiar și în Biserica primului veac Dumnezeu își sprijinea propovăduirea Evangheliei prin semne și minuni, autorizând lucrarea apostolilor ca venind de la El. Faptul acesta nu trebuie să ducă la concluzia ca oricine dintre cei mântuiți poate face lucrarea de vindecare.

Isus a căutat desigur prin rugăciunea Sa pentru cei bolnavi, nu numai să atingă o țintă definită pentru acea vreme, ci să dea și un exemplu pentru toți credincioșii că Dumnezeu ascultă rugăciunile făcute pentru cei bolnavi.

Se ridică întrebarea, mai trebuie ca cei credincioși să recurgă la medici și medicamente, când pot aștepta vindecarea numai de la Domnul ? Răspunsul este un categoric ”da”. Medicina este o veritabilă unealtă în mâinile lui Dumnezeu pentru vindecarea trupurilor noastre ! Cum nu putem spune că nu e nevoie de predicatori, de misionari și evangheliști, fiindcă Dumnezeu va interveni direct pentru aceia pe care vrea să-i mântuiască, tot așa nu putem spune că Dumnezeu refuză vindecarea folosindu-se de mijloace omenești. Așadar, ne rugăm cu credință pentru vindecare, fiind convinși că totul este cu putință la Dumnezeul nostru, dar ne și îngrijim de trupurile noastre și le tratăm atunci când apare boala.

Pastor Ioan Cocîrțeu